De-a lungul timpului, aproape toate personalitatile care au schimbat, prin geniul lor, cursul istoriei, au fost puse sub lupa si analizate. Cum gandeau ei, ce aveau ei diferit de oamenii obisnuiti, au fost intrebari la care oamenii de stiinta au incercat sa gaseasca raspunsuri. Unii cercetatori au incercat sa explice inteligenta superioara a unor personalitati marcante realizand o asociere intre anormalitatea pozitiva si cea negativa. Un exemplu in acest sens este studiul realizat recent de un cercetator scotian, care a comparat trasaturile de caracter a aproximativ 1600 de persoane cu autism cu bibliografii ale unor oameni celebri. Astfel, Michael Fitzgerald a regasit trasaturi de autism la oameni faimosi precum: Isaac Newton, Albert Enstein, George Orwell, Wolfgang Amadeus Mozart, Hans Christian Andersen sau filosoful german Immanuel Kant.
Desi boala psihica are adesea efecte devastatoare asupra persoanei, ea poate coexista cu o personalitate exceptionala, cu talentul, creativitatea, si o limpezime si patrundere psihologica extraordinare. Sunt numerosi oameni faimosi care de-a lungul istoriei au fost diagnosticati cu o boala psihica si fara contributia carora societatea noastra ar fi fost in prezent privata de progrese semnificative. Compozitori, matematicieni, conducatori de state, scriitori, actori, dramaturgi, oameni de stiinta cu boli psihice au adus contributii semnificative si au influentat lumea in care traim in prezent. Bolile lor au fost intr-adevar la fel de impovaratoare ca ale persoanelor obisnuite, insa modul cum ei au reusit sa le infrunte, realizand in acelasi timp capodopere, teorii inovatoare sau miscari politice importante, este o dovada a faptului ca nu trebuie sa privim boala mintala ca pe o experienta care reduce din valoarea fiintei umane.
Personalitatile care urmeaza a fi prezentate au impresionat prin arta, stiinta si geniul lor, in ciuda infirmitatilor mentale de care sufereau. Prin intermediul acestei pagini ne propunem sa exprimam faptul ca in randul persoanelor cu dizabilitati exista valori nebanuite si resurse inca neexplorate. Poate ca este momentul sa incepem sa privim boala psihica dintr-o perspectiva usor diferita si sa luam in considerare posibilitatile si contributiile pe care persoane suferind de o tulburare psihica le-au adus si continua sa le aduca societatii noastre.
Syd Barrett (6 ianuarie 1946-7 iulie 2006) - Legendar chitarist si cantaret, unul dintre fondatorii Pink Floyd, a petrecut o perioada scurta si fulminanta cu acestia pana s-a imbolnavit si si-a abandonat cariera. Unul dintre cazurile tragice in care o tulburare mentala nediagnosticata la timp a schimbat drastic cursul unei vieti. Nu a fost nici o data diagnosticat oficial, dar observatiile colegilor de trupa si prietenilor au dus pe multi clinicieni cu gandul la schizofrenie. Si-a petrecut tot restul vietii dupa debutul bolii in casa mamei sale ocupandu-se cu gradinaritul si pictand.
Winston Churchill (30 noiembrie 1874-24 ianuarie 1965) - Una dintre figurile politice marcante ale secolului trecut si omul care a dat viitorului forma pe care o traim acum. Printre toate acestea a fost cunoscut insa si pentru infamul sau "caine negru", cum obisnuia sa-si numeasca depresia si ,desi nu a fost diagnosticat decat ca suferind de depresie, este general acceptat astazi ca a suferit de o forma de tulburare bipolara, cel mai probabil de tip 2. Unii autori merg chiar mai departe, atribuind succesul sau in cea mai neagra ora a Europei unui optimism aproape irational nascut dintr-o minte maniaca.
Vincent van Gogh (30 martie 1853-29 iulie 1890) - Arhetipul artistului "nebun", e poate la fel de faimos pentru escapadele sale in irational precum este pentru picturile sale fabuloase care surprind realitatea intr-o maniera unica si de o frumusete rapitoare. Si-a petrecut mult timp in aziluri pentru cei cu probleme mentale si a luptat cu afectiunea sa trecand prin faimosul episod in care si-a taiat urechea si culminand cu pierderea luptei cu aceasta, artistul luandu-si propria viata in 1889 la varsta de 37 de ani. Diagnosticul sau e dificil de realizat si e posibil ca el sa fi suferit de mai multe afectiuni, dar din prisma tulburarilor mintale, cea mai probabila ipoteza e ca a fost afectat de o forma de tulburare bipolara severa, depresie-maniacala cum a fost cunoscuta in trecut.
John Forbes Nash (n. 13 iunie 1928) economist si matematician american, care s-a dedicat in special teoriei jocurilor si geometriei diferentiale. In 1958, la inceputul unei cariere promitatoare de matematician, John Nash a inceput sa resimta simptomele schizofreniei. Respins de catre colegii de breasla timp de cativa ani, devine castigator al Premiului Nobel in economie in anul 1994, alaturi de Reinhard Selten si John Harsanyi, pentru progresele inregistrate in domeniul teoriei jocului. Dupa ani indelungati de efort in lupta cu schizofrenia, John Nash a afirmat ca in timpul episoadelor in care boala se manifesta, el traia in alta lume, „respira” un alt aer decat cel al oamenilor obisnuiti si era capabil de foarte multa orginalitate.
Vaslav Nijinski (12 martie 1889-8 aprilie 1950), balerin si coregraf polonez, este considerat a fi unul dintre cei mai talentati dansatori de-a lungul timpului, celebru pentru maiestria si profunzimea reprezentarilor sale scenice. Putea executa „en pointe”, o abilitate rara in randul barbatilor la acea vreme. In anul 1919 este diagnosticat cu schizofrenie si are o cadere nervoasa, ceea ce-l va determina sa-si incheie cariera. Se retrage impreuna cu sotia sa in Suedia, unde este tratat de catre psihiatrul Eugene Bleuer.
Robert Schumann (8 iunie 1810-29 iulie 1856) este un compozitor german, reprezentant al curentului romantic. Opera sa este apreciata in lumea intreaga pentru lucrarile de dimensiune redusa, in special pentru miniaturile muzicale pe care le-a compus. La varsta de 44 de ani incepe sa sufere de tulburare bipolara si este obsedat pe zi ce trece de ideea „ca ar putea deveni nebun”. In urma unei tentative de suicid este internat in azilul din Endenich, de unde nu va mai iesi niciodata. Retras intr-o lume imaginara a muzicii si a fantomelor, inceteaza sa mai compuna; in 1856 decedeaza, lasand in urma sa o opera gigantesca.
Printesa Diana de Wales (1 iulie 1961-31 august 1997), supranumita si „regina inimilor”, a devenit cunoscuta international in urma mariajului cu printul Charles al Marii Britanii, de care s-a despartit oficial in 1992. In anii care au urmat divortului, a continuat sa-si mentina statutul de persoana publica, promovand actiuni umanitare, precum sprijinirea bolnavilor de SIDA si campania impotriva minelor anti-personal. In particular ea a suferit de bulimie nervoasa si de depresie.
Daniel Johns (n. 22 aprilie 1979), vocalist, compozitor, chitarist si pianist australian, este cunoscut ca fiind reprezentantul trupei de rock „Silverchair”. De asemena, face parte si din grupul „The Dissociatives”. In anul 1999, dupa zvonuri care sustineau ca ar fi dependent de droguri, Johns s-a decis sa le dezminta si a acordat un interviu revistei Rolling Stone Australia, in care a explicat ca suferea de anorexie nervoasa. Anul trecut a fost clasat pe locul 18 in topul celor mai nedomoliti chitaristi de pe scena, realizat tot de catre revista Rolling Stone Australia.
Karen Carpenter (2 martie 1950-4 februarie 1983), cantareata americana si tobosar de succes, a interpretat in celebrul duo al anilor 1970 „The Carpenters”, alaturi de fratele sau Richard. Karen, care s-a stins din viata la varsta de 32 de ani, suferea de anorexie, o tulburare putin cunoscuta la acea data. Rezultatele autopsiei au relevat faptul ca decesul ei a survenit in urma unor complicatii cardiologice datorate tulburarii de care suferea.
Abraham Lincoln (12 februarie 1809-15 aprilie 1865), a fost cel de-al saisprezecelea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1861-1865) si primul presendinte republican. Lincoln s-a opus expansiunii sclaviei si a dorit abolirea acesteia, a supervizat eforturile diplomatiei americane, a informat opinia pubilca prin mesaje si cuvantari si a condus planuri sociale importante pentru societatea americana. Despre el este cunoscut faptul ca suferea de depresie, fapt care l-a determinat de catea ori sa aiba tentative de suicid.
Charles Dickens (7 februarie 1812-9 iunie 1870), unul dintre cei mari autori englezi, a suferit de depresie. Reprezentant al epocii victoriene, este apreciat pentru bogatia scrierilor sale, pentru tipologiile de personaje memorabile care se regasesc in opera sa, precum si pentru subtilitatea cu care a satirizat moravurile societatii vremurilor sale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu